Daruire

26 08 2009


Noaptea a lasat pe umerii mei
Praful alb al pasilor,
Din preumblarea stelelor pe pamant.
Edenul s-a golit de mere.
Serpii au fost alungati inainte de a face pacate.
Te-am zarit alergand printre trupurile copacilor,
Invaluindu-ti silueta ademenitoare
Cu frunzele verzi ale teilor.
Am intins mana sa te opresc,
Sa te apropii de mine.
Erai atat de cald, atat de dulce,
Atat de tu.
Eram atat de copil, atat de razvratita,
Atat de eu.
Te-am sarutat sa-ti gust dulceata buzelor
Si mi-a placut la nebunie aroma lor
De trandafiri proaspeti.
M-ai strans in brate sa te invalui
Cu inocenta mea,
Sa iei putin din tineretea mea tarzie.
Si ti-am dat surasul meu, luand in schimb
Atingerea ta.
Si mi-ai dat privirea ta, luand in schimb
Sarutul meu.
Mai apoi, ne-am daruit unul altuia
Inimile.

( Popescu Gilda Magdalena – Daruire )


Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: