Oboseala

2 09 2009


1. Hei, tu! Copil frumos,
Ce-alergi atat prin visurile mele
Nu stii ca totu-i trist si fara rost,
Ca viata-i grea si timpurile rele ?

2. Sa taci! Tu nu poti sa-ntelegi taramu nost !
Veni raspunsul lui indata,
Ca viata-i grea si fara rost ?
Sa nu crezi asta niciodata !

3. Sunt altii tristi si suferinzi
Ca esti prea mic si nebagat in seama,
De-a lor imparatie sa te prinzi
Ca ce ai tu, aceia nu e drama !

4. Raman absent, raspunsul ma doboara
Sunt mic, pierdut si fara sens,
Frumosul vis incepe sa ma doara.

5. Intind o mana grea prin vis
Sa prind naluca ce mi se arata,
Sau oi fi oare eu acela care-a zis:
‘Sa nu crezi asta niciodata !’

6. Iar esti acel copil frumos,
Mi-arati lumina din gradina
Nu pot s-ajung, sunt mult prea jos,
Sunt plin de boli, si-s numai eu de vina.

7. Sunt obosit. De-atata mers prin vis,
Da-mi Doamne somnul meu odata
Un mic pamant, o cruce fara scris,
Acolo unde ploaia nu mai cade…, niciodata !

( Nichita Stanescu – Vis trist )


Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: